Devotional 22 aprilie 2015

Conflictul dintre generaţii

Eu sunt Uşa. Dacă intră cineva prin Mine, va fi mântuit; va intra şi va ieşi şi va găsi păşune. (Ioan 10:9)

“Avem nevoie de ajutor. Avem nevoie de sprijin. Altfel suntem singuri, străini… fără legătură cu ceilalţi. Şi uităm cât de conectaţi suntem de fapt. Aşa că în loc de asta preferăm să alegem dragotea, să alegem viaţa… şi pentru moment, ne simţim mai puţin singuri…” (Shonda Rhimes)
Căutăm conexiunile şi interacţiunile dar în acelaşi timp acestea ne aduc cele mai mari frustrări. Nu vrem să ne simţim singuri, dar nici nu am prefera să avem toată ziua conflicte şi polemici. În ultima vreme tot mai mulţi prieteni mi se plâng că nu se mai înţeleg bine cu părinţii. Şi culmea nu se află în perioada adolescenţei ca să putem da vina pe rebeliunea vârstei şi procesele din organism, ci din contră sunt exact la trecerea spre maturitate, când învaţă cum să se confrunte cu viaţa şi cum să se descurce singuri. Unii, fiind la facultate, după ce beneficiază de un an de libertate şi independenţă şi după ce se gestionează singuri, ajunşi în vacanţă din nou sub controlul şi interogatoriul părinţilor se simt agasaţi de întrebări şi ţinuţi prea din scurt. În fond nu mai sunt minori, au învăţat cum să se descurce singuri, cum să-şi facă programul fără ca cineva să-i tot împingă de la spate. Deci cumva sunt îndreptăţiţi să ia viaţa în mâini şi să încerce să fie descurcăreţi.
De cealaltă parte a baricadei însă, se află oamenii maturi, responsabili, cu ceva mai multă experienţă de viaţă, care nu-şi permit să tolereze greşeli prea mari în viaţa copiilor , vrând să vadă la ei prudenţă şi organizare. În plus se obişnuiesc greu cu sentimentul că puii lor au crescut şi sunt gata de zbor, ar vrea să mai prelungească perioada în care pot să-i ţină sub control, pot să-i înveţe, să-i alinte şi să aibă grijă de ei.
Un alt aspect demn de luat în seamă pe acest subiect e şi schimbările care au loc de la generaţie la generaţie. Fiecare generaţie are specificul ei, stilul ei şi cu cât dezvoltarea tehnologică şi schimbările din societate îşi pun mai mult amprenta asupra oamenilor, cu atât aceştia devin mai diferiţi. Pe de o parte devin mai superficiali, mai inexpresivi şi mai preocupaţi de non-valori şi pe de altă parte devin mai informaţi, mai actuali, mai în acord cu cerinţele vremii. Oricum am privi lucrurile, fie dintr-o perspectivă pozitivă, fie din una mai sumbră, ideea e ca generaţiile de acum sunt cu mult diferite de generaţiile părinţilor noştrii şi lucrurile s-au schimbat mult. Asta e şi unul din motivele pentru care apar conflicte şi diferenţe în relaţia părinte – copil.
Ceea ce trebuie reţinut însă e următorul lucru: Dumnezeu e acelaşi, valorile spirituale nu s-au schimbat, s-a modifical probabil doar modul cum ne raportăm la ele sau cum le aplicăm, dar educaţia pe plan spiritual pe care ne-o oferă părinţii e încă ceva de necontestat şi ceva la care avem de învăţat şi de luat aminte. Pe plan intelectual probabil că ne simţim ca şi copii puţin superiori deoarece în ziua de azi avem ocazia să avem mai multe cunoştinţe decât cei mari, însă am putea să urmăm exemplul lor în accentuarea acestui aspect pentru că deşi avem mai multe posibilităţi şi mai multe resurse, le folosim mai puţin. În plan social avem parte de mai multe provocări decât au avut ei şi de mai multe ispite la fiecare pas şi atunci ne simţim îndreptăţiţi uneori să spunem că nu au de unde să înţeleagă prin ce trecem pentru că pe vremea lor nu era la fel. Şi aşa e. Însă am fi surprinşi câte se întâmplau şi pe atunci şi cu ce provocări se confruntau şi ei daca am sta mai des la poveşti cu ei pe acest subiect. Aşa am avea fiecare mai multă empatie şi s-ar găsi mai multe soluţii.
Nu e uşor… nu e nici greu… e uman să asculţi şi să nu înţelegi perspectiva celuilalt, însă “avem nevoie de ajutor. Avem nevoie de sprijin. Altfel suntem singuri, străini… fără legătură cu ceilalţi. Şi uităm cât de conectaţi suntem de fapt. Aşa că în loc de asta preferăm să alegem dragotea, să alegem viaţa… şi pentru moment, ne simţim mai puţin singuri…” (Shonda Rhimes)

Laura Manuela Şteţco

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *