Devotional 24 aprilie 2015

La răscruce de… gânduri

Şi dacă vei umbla în căile Mele, păzind legile şi poruncile Mele, cum a făcut David, tatăl tău, îţi voi lungi zilele. ( 1 Regi 3:14)

Biblia spune că e mai ferice să mergi într-o casă de jale decât într-una de petrecere. Mergând pe acest considerent am putea spune că e ferice de cei din zona în care locuiesc pentru că în ultima vreme am participat la prea multe înmormântări. În alte zone au predominat nunţile în ultimii ani, aici în schimb au fost la putere lacrimile. Şi dacă uneori treceam nepăsători la vreun priveghi al unui bătrân care şi-a sfârşit la vreme viaţa, de astă dată am fost marcată de sfârşitul vieţii unui tânăr.
Biblia spune că toate îşi au vremea lor… şi totuşi cum poate un astfel de eveniment să fie la vreme când e înainte de vreme?… „Tainice sunt căile Domnului”…
„De ce?”-urile sunt mult prea uzate ca să-şi mai aibă locul aici… Întrebările sunt prea copleşitoare ca să mai poată fi rostite răspicat, iar răspunsurile tipice nu ne mai încălzesc.
Îmi place să filozofez pe marginea vieţii, a sensului ei, dar când viaţa mă pune în situaţia de a aplica filozofiile constat că e mult prea complex totul, e peste limita înţelegerii.
Cine să ne mai aline durerile? Cine să-şi mai ia timp să ne pătrundă frământările? Cine să ne mai înţeleagă trăirile?… E mult prea mult de îndurat, e prea adânc pustiul şi e prea complicat până şi de filozofat!
Mă gândeam că e un rost în toate şi probabil mai avem nevoie de unele tragedii ca să ne trezească din prea posesiva aţipire, dar e mai mult decât atât. Sau cel puţin e necesar să fie! Nu doar trezire, ci rostire hotărâtă a adevărurilor esenţiale. Nu doar entuziasm trecător şi angajamente deşarte de a trăi mai frumos, ci pur şi simplu dorinţa fulgerătoare de a trăi… De a trăi fiecare moment şi a nu lăsa ca viaţa să treacă pe lângă noi. E imperativ!
Ne sunt indispensabile momentele în care să ne refugiem în întrebări şi gânduri, ne sunt necesare schimbările pentru că trebuie să continuăm să ne reinventăm aproape în fiecare minut… Lumea se poate schimba într-o clipă… Nu ai timp să priveşti înapoi… Trebuie să găsim mereu metode să ne legăm rănile şi să mergem mai departe… În felul acesta ne adaptăm, ne schimbăm şi creăm noi variante ale noastre… Trebuie doar să fim siguri că acestea sunt mai bune decât ultima…

Laura Manuela Şteţco

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *